România se afla pe ultimul loc în topul țărilor digitalizate. Din păcate numai 33% din business-urile de la noi din țară și-au îndreptat atenția și investițiile către automatizări și achiziționarea de soluții care să sprijine digitalizarea, 97% din mediul de afaceri de la noi din țară fiind reprezentat de IMM-uri. Microîntreprinderile, cu maxim 9 angajați și CA sub 500.000 euro reprezintă 85% din afacerile din România.
Prin intermediul acestui interviu, vei explora avantajele colaborării cu platforma monday.com, sfaturile pentru antreprenori, etapele cheie ale călătoriei sale, provocările întâlnite și cele cinci momente importante care au influențat cariera sa.
Majoritatea acestor companii nu au un angajat specializat în IT sau care să dețină cunoștințe în domeniu, iar efectul acestui fapt este lipsa de conștientizare a acestei nevoi, bineinteles că informații legate de beneficiile pe care le-ar aduce acest gen de transformare nu ajung la decision makerii din companiile mici și medii.
Se fac eforturi pentru îmbunătățirea alfabetizării digitale în rândul populației, în special prin reforme educaționale și programe de formare specializate Cu toate acestea, decalajul în abilitățile digitale rămâne o provocare, în special în rândul generațiilor mai în vârstă și în zonele rurale.
Dacă antreprenorii sunt atrași de ideea de digitalizare și interesați in a face pasul în această direcție, se răzgândesc destul de repede realizând că nu dispun de resurse financiare și/sau timp. Din păcate este o practică prea rar întâlnită în România în companiile mici și microîntreprinderi de a avea un budget si un plan pentru investiții stabilit la început de an fiscal.
Un alt motiv pentru care digitalizarea este atât de scăzută în România este rezistența culturală: unii proprietari de afaceri pot fi confortabili cu metodele existente, non-digitale, și pot considera digitalizarea ca fiind inutilă sau prea complexă. Aceasta este o situație des întâlnită în afacerile care au funcționat cu succes o perioadă lungă de timp fără instrumente digitale. Teama de schimbare și incertitudinea asociată cu adoptarea noilor tehnologii poate duce la rezistență, mai ales dacă riscurile percepute (cum ar fi posibilele perturbări ale operațiunilor de afaceri) depășesc înțelegerea beneficiilor.
Beneficii legate de digitalizare sunt incerte pentru multe IMM-uri , care pot fi nesigure în privința beneficiilor tangibile ale digitalizării, în special pe termen scurt. Fără dovezi clare privind creșterea eficienței, a accesului la clienți sau a profitabilității, acestea pot fi reticente să investească. În România, poate exista o lipsă de exemple de succes locale sau de studii de caz care să demonstreze beneficiile digitalizării pentru afaceri similare, ceea ce face mai dificil pentru IMM-uri să vadă valoarea potențială.
Digitalizarea României necesită o abordare multidimensională care abordează infrastructura, educația, cadrele de reglementare și aspectele culturale.
Incepand cu îmbunătățirea educației digitale prin integrarea competențelor digitale în educație, respectiv incorporarea alfabetizării digitale și a competențelor IT în curriculumul național la toate nivelurile de educație, de la școlile primare la universități.
Acest lucru asigură că viitoarea forță de muncă este bine pregătită pentru o economie digitală. Continuand cu programe de educație și recalificare a adulților, care ar avea efecte mai rapide. O alta masura care ar putea adduce beneficii este dezvoltarea inițiativelor de recalificare și perfecționare a forței de muncă actuale, în special în tehnologiile digitale și securitatea cibernetică prin oferirea unor cursuri online accesibile și programe de certificare. Campanii la nivel național de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile digitalizării atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii ar facilita cresterea interesului antreprenorilor in aceasta directie.
Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) prin stimulente financiare, granturi, stimulente fiscale și împrumuturi cu dobândă redusă oferite IMM-urilor care investesc în tehnologii digitale si crearea de fonduri specifice pentru a sprijini transformarea digitală a industriilor tradiționale ar putea reprezenta un impuls pentru acestea. Hub-uri de digitalizare regionale care oferă resurse, instruire și servicii de asistență pentru IMM-uri pot servi drept centre pentru schimbul de cunoștințe și inovare. Simplificarea proceselor birocratice legate de digitalizare, cum ar fi facturarea electronică, depunerea impozitelor online și conformitatea cu reglementările digitale, ar putea facilita adoptarea instrumentelor digitale de către IMM-uri.
Încurajarea dezvoltării ecosistemelor de inovare prin sprijinirea start-up-urilor, a instituțiilor de cercetare și a parcurilor tehnologice este o alta modalitate de a impinge IMM-urile catre adoptarea unor solutii de digitalizare, mai ales daca înființează și programe de mentorat pentru a susține startup-urile tehnologice și antreprenorii digitali.
Facilitarea colaborărilor dintre guvern, mediul academic și sectorul privat vor stimula inovarea în domenii cheie precum si sprijinirea proiectelor comune de cercetare și a programelor pilot.
Numărul proiectelor pentru obținerea fondurilor UE pentru transformări de infrastructură digitală, inovare și educație de catre IMM a crescut in ultimii 2 ani, dar fondurile sunt blocate, si desi peste 5000 de proiecte au primit toate aprobarile necesare, bani nu au o fost transferati. Asigurarea faptului că aceste fonduri sunt alocate în mod eficient și transparent este o necesitate pentru continuarea cresterii trendului de digitalizare.
O analiză a performatei DESI (Digital Economy and Society Index) ne arată o evoluție foarte lentă mai ales în rândul IMM urilor în ce privește nivelul de digitalizare și automatizare.
2020: România s-a clasat pe locul 26 din 28 de țări UE, ceea ce indică faptul că, deși s-au înregistrat unele progrese, țara este încă în urma majorității omologilor săi europeni în ceea ce privește digitalizarea.
2021: România a rămas în clasamentele inferioare, înregistrând ușoare îmbunătățiri în anumite domenii, dar confruntându-se în continuare cu provocări semnificative, în special în ceea ce privește competențele digitale și integrarea tehnologiei digitale în afaceri.
2022: România a urcat ușor, ocupând locul 27 în rândul țărilor UE27. Îmbunătățirea a fost modestă, reflectând unele progrese în conectivitate și servicii publice digitale, dar țara a continuat să se lupte cu competențele digitale și digitalizarea afacerilor.
2023: Performanța României în raportul DESI 2023 a arătat o îmbunătățire suplimentară, țara urcând o poziție. Creșterea a fost determinată de o conectivitate mai bună, în special prin lansarea 5G și îmbunătățirea acoperirii în bandă largă, precum și de utilizarea sporită a serviciilor publice digitale. Cu toate acestea, provocările au persistat în domeniul competențelor digitale și al integrării tehnologiei digitale de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
In concluzie, din 2020 până în 2023, România a înregistrat o creștere treptată a nivelului de digitalizare, urcând ușor în clasamentul DESI și îmbunătățindu-se pe diverși indicatori. Cu toate acestea, rata de progres a fost mai lentă în comparație cu alte țări din UE, iar România se află în continuare pe nivelul inferior al indicelui. Cele mai semnificative îmbunătățiri au fost în conectivitate și servicii publice digitale, în timp ce provocările rămân în ceea ce privește competențele digitale și digitalizarea afacerilor.
În România, cele mai digitalizate domenii sunt de obicei cele care au îmbrățișat tehnologiile digitale pentru a îmbunătăți eficiența, acoperirea și experiența utilizatorului. Iată o defalcare a unora dintre cele mai digitalizate sectoare:
1. Servicii bancare și financiare:
Digital Banking: Sectorul bancar din România a cunoscut o digitalizare semnificativă, majoritatea băncilor oferind servicii complete de online și mobile banking. Clienții pot efectua o gamă largă de tranzacții, inclusiv plăți, transferuri, cereri de împrumut și gestionarea conturilor, prin intermediul platformelor digitale.
Creșterea Fintech: România are un sector fintech în creștere, cu startup-uri și companii consacrate care oferă produse și servicii financiare inovatoare, cum ar fi soluții de plată mobilă, împrumuturi peer-to-peer și tranzacționare cu criptomonede.
2. Comerț electronic:
Retail online: Comerțul electronic s-a extins rapid în România, accelerat în special de pandemia COVID-19. Platformele online majore precum eMAG domină piața, în timp ce mulți comercianți tradiționali s-au mutat și online.
Piețe digitale: Platforme precum OLX și Okazii.ro au devenit populare pentru cumpărarea și vânzarea online, răspunzând unei game largi de produse și servicii.
3. Telecomunicații:
Internet de mare viteză: România este cunoscută pentru vitezele sale rapide de internet, iar sectorul telecomunicațiilor a investit masiv în infrastructura digitală, inclusiv rețelele de fibră optică și lansarea în curs de desfășurare a 5G.
Servicii mobile: Utilizarea pe scară largă a smartphone-urilor a condus la digitalizarea serviciilor de telecomunicații, aplicațiile mobile pentru gestionarea conturilor, plățile facturilor și asistența pentru clienți devenind standard.
4. Servicii publice (e-guvernare):
Portaluri de taxe și plăți: Platforme precum Ghiseul.ro permit cetățenilor să plătească impozite, amenzi și alte taxe publice online. Acest lucru face parte din strategia mai amplă de e-guvernare pentru a face serviciile publice mai accesibile și mai eficiente.
Identitate și documentație digitală: România a început implementarea soluțiilor de identitate digitală, iar unele documente guvernamentale, cum ar fi certificatele și permisele, pot fi solicitate și emise online.
5. Asistență medicală:
Servicii de e-sănătate: Sectorul sănătății este din ce în ce mai digitalizat, dosarele electronice de sănătate (EHR) devenind din ce în ce mai frecvente, permițând o mai bună gestionare a datelor pacienților și partajarea între furnizorii de servicii medicale.
Telemedicină: Serviciile de telemedicină au crescut, permițând pacienților să se consulte cu medicii online, în special ca răspuns la pandemia COVID-19. Acest lucru a fost deosebit de benefic în zonele rurale cu acces limitat la unitățile de asistență medicală.
6. Educație:
Platforme de învățare online: Sectorul educațional a îmbrățișat digitalizarea, în special în timpul pandemiei, școlile și universitățile adoptând platforme de învățare online precum Google Classroom, Moodle și Zoom pentru instruire la distanță.
Resurse digitale: Există o utilizare din ce în ce mai mare a resurselor digitale, cum ar fi cărțile electronice, bibliotecile online și aplicațiile educaționale, care sprijină atât învățarea formală, cât și informală.
Aceste domenii reprezintă avangarda digitalizării în România, determinată de cererea consumatorilor, progresele tehnologice și necesitatea de a se adapta la un peisaj digital în schimbare rapidă.
Procesul de digitalizare din România, ca și în multe alte țări, este o călătorie complexă și multifațetată, cu progrese semnificative și provocări persistente. Deși România a înregistrat progrese notabile în ceea ce privește digitalizarea, în special în zonele urbane și în sectoare specifice, sunt necesare eforturi continue pentru a aborda decalajul digital, pentru a îmbunătăți competențele digitale și pentru a se asigura că beneficiile digitalizării sunt împărțite pe scară largă în întreaga țară.
